Cum alegi o agenție de web design: 12 verificări în 30 de minute

Ca să alegi o agenție web fără să fii programator, verifică trei lucruri. Primul e ce a livrat: site-uri live, rapide și indexate în Google. Al doilea e firma din spate: datele publice de la Ministerul Finanțelor și ONRC, recenziile și cine scrie codul. Al treilea e ce semnezi: livrabilele, cine deține domeniul și codul și ce se întâmplă după lansare. Cele 12 verificări de mai jos îți iau cam 30 de minute pentru o agenție și folosesc doar instrumente gratuite. Prețul singur nu te ajută să decizi, pentru că două oferte cu aceeași sumă pot acoperi lucruri foarte diferite.

Metoda e aceeași fie că firma ta e în București, fie în alt oraș, pentru că aproape totul se verifică online. Ai nevoie de CUI-ul agenției, de trei linkuri din portofoliu alese de tine și, dacă le ai, de ofertă sau de draftul de contract.

Cum alegi o agenție web: cele 12 verificări, pe scurt

Timpii sunt orientativi. Discuțiile cu foștii clienți ai agenției nu sunt incluse, pe acelea le programezi separat.

Partea 1: portofoliul (aproximativ 12 minute)

1. Proiectele sunt live și chiar le-a făcut agenția?

Oricine poate arăta machete frumoase într-o prezentare. Cere linkuri reale și alege tu trei proiecte, ideal și unul mai vechi, pentru că un site lansat acum doi ani îți arată și cum a fost întreținut. Verifică dacă se deschide fără avertismente de securitate și dacă are conținut actualizat. Mențiunea agenției din subsol lipsește des, la cererea clienților, așa că absența ei nu dovedește nimic.

În Wayback Machine introduci adresa și vezi pe un calendar capturile din trecut, dacă există (Internet Archive). Dacă proiectul din portofoliu arată complet diferit de site-ul live, întreabă ce s-a întâmplat: l-a refăcut altcineva sau l-a modificat clientul?

Semnal de alarmă: portofoliu doar cu imagini sau cu linkuri care nu mai funcționează.

2. Cât de rapide sunt site-urile pe mobil?

Rulează pagina principală a fiecărui proiect în PageSpeed Insights, pe varianta pentru mobil. Raportul are două părți.

Prima parte arată date de la vizitatori reali din ultimele 28 de zile, dacă site-ul are suficient trafic. Dacă nu are, PageSpeed folosește datele întregului site sau nu afișează nimic (Google). Aici vezi dacă site-ul trece evaluarea Core Web Vitals. Un site trece dacă, la percentila 75 a vizitelor, are LCP (încărcarea conținutului principal) de cel mult 2,5 secunde, INP (reacția la clic sau atingere) de cel mult 200 ms și CLS (stabilitatea vizuală) de cel mult 0,1 (web.dev).

A doua parte e scorul Lighthouse, dintr-un test simulat. Între 90 și 100 e bun, între 50 și 89 are nevoie de îmbunătățiri, iar sub 50 e slab (Chrome for Developers). Scorul variază de la o rulare la alta, așa că rulează testul de două ori.

Recomandarea noastră: un proiect slab poate avea o explicație, de exemplu scripturi de reclame sau un chat adăugate ulterior de client. Trei proiecte din trei în roșu pe mobil sunt însă un tipar care merită o întrebare directă. Cum influențează viteza vânzările găsești în articolul despre viteza site-ului.

3. Site-urile apar în Google?

Caută în Google site:numedomeniu.ro. Rezultatul îți arată pagini pe care Google le are în index pentru acel domeniu. Lista nu e neapărat completă (Google Search Central), deci nu număra paginile. Verifică doar că apar și că fiecare are titlul ei, nu același „Acasă – Firma X” peste tot.

Apoi întreabă agenția ce înseamnă concret „optimizat SEO” în oferta ei: structura titlurilor, viteză, sitemap, date structurate, texte. Dacă răspunsul e vag sau „SEO-ul e separat”, cere să afli ce include și cât costă.

Semnal de alarmă: un site live de câteva luni care nu apare deloc la căutarea site:.

4. Funcționează bine pe telefon și pentru toți utilizatorii?

Deschide aceleași site-uri pe telefon. Uită-te dacă meniul se deschide, dacă butoanele se apasă ușor, dacă textul se citește fără zoom și dacă formularul se completează comod. Raportul PageSpeed Insights are și un scor de accesibilitate.

Pentru magazinele online, accesibilitatea e acum și o obligație legală. Legea nr. 232/2022 se aplică serviciilor de comerț electronic oferite consumatorilor după 28 iunie 2025. Sunt scutite microîntreprinderile care oferă servicii, adică firmele cu sub 10 angajați și cu o cifră de afaceri anuală sau un bilanț anual total de cel mult echivalentul a 2 milioane de euro (Legea nr. 232/2022). Dacă firma ta depășește aceste praguri, întreabă agenția cum tratează contrastul, navigarea din tastatură, textele alternative pentru imagini și etichetele din formulare.

5. Site-urile au datele legale de bază?

Legea comerțului electronic cere ca denumirea, sediul, datele de contact, numărul de înmatriculare și codul fiscal ale furnizorului să fie accesibile „facil, direct, permanent și gratuit” (Legea nr. 365/2002, art. 5). Verifică asta întâi pe site-ul agenției, apoi pe proiectele ei.

Pentru cookie-uri, Legea nr. 506/2004 cere acordul utilizatorului, cu excepția operațiunilor strict necesare (Legea nr. 506/2004, art. 4). Dacă bannerul are un singur buton „Am înțeles” și politica de confidențialitate e copiată de la altă firmă, agenția nu consideră partea legală ca parte din livrare.

Partea 2: firma din spatele site-ului (aproximativ 10 minute)

6. Ce spun datele publice despre firmă?

Ia CUI-ul de pe site-ul agenției. Dacă nu îl găsești, ai deja un semnal de alarmă.

Pe site-ul Ministerului Finanțelor cauți după CUI. Vezi datele de identificare, informațiile fiscale și bilanțurile din ultimii ani, cu cifra de afaceri, profitul sau pierderea și numărul mediu de salariați. La ONRC, serviciul RECOM online are o componentă gratuită, disponibilă după ce îți faci cont. Tot ONRC publică, în Buletinul electronic al Registrului Comerțului, informații precum dizolvările voluntare (Portalul european e-Justiție).

Firma trebuie să fie activă și să nu fie în dizolvare sau în insolvență. Datele trebuie să se potrivească cu ce scrie pe site. O firmă tânără nu e automat un risc, pentru că mulți profesioniști își deschid firma după ani de lucru în alte echipe. În cazul ăsta, întreabă cine sunt oamenii și judecă după proiecte, nu după data înființării.

7. Cine scrie, de fapt, codul?

Agenția poate lucra cu angajați, cu colaboratori sau poate subcontracta tot proiectul. Nicio variantă nu e greșită în sine, dar trebuie să știi cu cine lucrezi.

• Bilanțul. Dacă site-ul vorbește de „o echipă de 20 de specialiști” și bilanțul arată un salariat, întreabă cum e organizată echipa. Răspunsul poate fi rezonabil, de exemplu colaboratori cu contract, dar trebuie să fie clar.
• Sursa paginii. Pe un site din portofoliu, apasă Ctrl+U în browserul de pe calculator și caută wp-content/themes/. Numele care urmează e tema WordPress. Caută-l pe Google: dacă e o temă comercială, site-ul e o temă personalizată. Poate fi alegerea potrivită pentru buget și termen, dar prețul trebuie să țină cont de asta. Trebuie să știi și cine plătește licența și actualizările temei.

Cea mai utilă rămâne tot întrebarea directă: „Cine lucrează concret pe proiectul meu și pe cine sun dacă ceva nu merge?”

8. Ce spun clienții, nu doar recenziile?

Pe profilul de Google al agenției, uită-te la patru lucruri:

• cum sunt distribuite în timp: zece recenzii într-o săptămână, apoi nimic, e un semn rău;
• cine le scrie: conturile cu o singură recenzie sunt suspecte;
• ce conțin: o recenzie utilă pomenește un proiect, un termen sau o problemă rezolvată;
• cum răspunde agenția la critici.

Google interzice recenziile care nu se bazează pe o experiență reală, pe cele plătite sau răsplătite cu reduceri și pe cele postate de aceeași persoană din mai multe conturi (politica Google Maps). Nu toate sunt însă depistate.

Cel mai sigur test e să alegi tu doi clienți din portofoliu și să îi contactezi prin datele de pe site-ul lor. Ajung trei întrebări: „Au respectat termenul?”, „Ce s-a întâmplat când ceva nu a mers?” și „Ați lucra din nou cu ei?”. Contează și cum reacționează agenția când îi spui că vrei să faci asta.

9. Cine deține domeniul?

Domeniul e adresa afacerii tale. Dacă e înregistrat pe numele agenției, o eventuală despărțire devine o negociere.

Pentru domeniile .ro, WHOIS-ul RoTLD îți arată, printre altele, data de expirare (RoTLD) și registrarul. Pentru .com și alte extensii generice folosești ICANN Lookup. Datele titularului pot fi ascunse din motive de confidențialitate, așa că WHOIS nu e suficient. Pentru proiectul tău, cere în scris ca domeniul să fie înregistrat pe firma ta, cu adresa ta de e-mail, și ca tu să deții contul de la registrar.

Partea 3: oferta și contractul (aproximativ 8 minute)

10. Oferta descrie livrabile sau promisiuni?

O ofertă bună se poate verifica punct cu punct la predare. Caută în ea:

• paginile sau tipurile de pagini și funcționalitățile: formulare, plăți online, facturare, integrare cu curierul, mai multe limbi;
• cine scrie textele și cine furnizează fotografiile;
• câte runde de modificări sunt incluse pentru design;
• ce nu e inclus și cât costă separat;
• etapele, cu termene și criterii de acceptare.

Un preț foarte mic nu e automat o capcană, dar de obicei înseamnă că lipsește ceva: textele, SEO-ul de bază sau o găzduire care nu e legată de agenție. Compară ofertele pe aceeași listă de livrabile, nu pe total. Repere de preț pe tipuri de site găsești în ghidul despre cât costă un site web în 2026.

11. Codul, conturile și drepturile rămân la tine?

Aici se pierd cei mai mulți bani pe termen lung. Codul și designul sunt protejate de dreptul de autor. Potrivit Legii nr. 8/1996, contractul prin care primești drepturile asupra lor (contractul de cesiune) trebuie să enumere drepturile transmise. Pentru fiecare drept, contractul precizează cum poate fi folosit, pe ce durată și în ce limite, plus remunerația. Contractul se poate dovedi numai în formă scrisă (Legea nr. 8/1996, art. 42–43). Concret, cere o clauză care spune ce drepturi primești asupra codului și designului, din ce moment (de exemplu, la plata integrală) și dacă sunt exclusive.

Verifică apoi accesul:

• contul de găzduire și administrarea site-ului, pe numele tău sau cu drepturi de administrator pentru tine;
• Google Analytics și Search Console, în conturile firmei tale;
• codul sursă predat sau accesul la repository;
• licențele pentru teme, module, fonturi și fotografii: pe numele cui sunt cumpărate.

Semnal de alarmă: o platformă proprietară a agenției, fără export, sau răspunsul „vă dăm acces dacă aveți nevoie”.

12. Ce se întâmplă după lansare și dacă proiectul întârzie?

Cere în scris trei răspunsuri:

• Calendarul: etape cu date, ce primești la fiecare etapă și ce se întâmplă dacă întârzie agenția sau dacă întârzii tu cu textele și feedbackul.
• Garanția: cât timp după lansare sunt reparate gratuit erorile din livrarea inițială.
• Mentenanța: ce include (actualizări, backup, monitorizare, modificări mici), cât costă, în cât timp răspunde agenția și dacă e opțională. Dacă renunți la ea, nu trebuie să pierzi controlul asupra site-ului.

Cum citești rezultatele

Verificările nu au aceeași greutate. Recomandarea noastră e să le împarți în două categorii.

Eliminatorii. Oricare dintre ele e un motiv suficient să cauți altă agenție:

• firma nu e activă sau nu își afișează datele;
• portofoliul nu poate fi verificat;
• agenția refuză să înregistreze domeniul pe numele tău;
• nu există contract scris cu livrabile sau contractul nu spune nimic despre drepturile asupra codului și designului.

De discutat. Aici intră scorurile de viteză medii, o firmă tânără, un site făcut pe o temă sau puține recenzii. Toate pot avea explicații rezonabile, iar ce contează e cum răspunde agenția când întrebi.

La final, pune două-trei agenții în același tabel. Alege-o pe cea care te-a întrebat despre afacerea ta, nu doar despre culori, și care a răspuns clar la întrebările tale.

Aplică aceleași verificări și pe Sync AI

Metoda funcționează pentru orice agenție, inclusiv pentru noi:

• firma: SyncAI SRL, CUI 52294561, nr. de înregistrare J2025059385003;
• proiecte live, cu linkuri, în portofoliul nostru, pe care le poți trece prin PageSpeed Insights;
• prețuri de pornire pe pagina de prețuri: site de prezentare de la 450 €, site de blog de la 500 €, site de catalog sau magazin online de la 600 €, iar software-ul la comandă primește ofertă personalizată;
• termene uzuale: 2–4 săptămâni pentru un site de prezentare, 4–8 săptămâni pentru un magazin online și 6–10 săptămâni pentru un MVP software, livrat în etape, cu un demo la fiecare două săptămâni;
• domeniul și găzduirea le plătești direct furnizorului, de regulă 300–500 lei pe an, iar mentenanța noastră e opțională.

Lucrăm complet remote, cu clienți din toată țara. Cum abordăm designul unui site vezi pe pagina de web design. Dacă ai deja o ofertă de la altă agenție și vrei o a doua părere sau o ofertă comparabilă, scrie-ne. Răspundem în cel mult 24 de ore lucrătoare.

Întrebări frecvente

Contează dacă agenția e din București sau din orașul meu?

Mai puțin decât pare. Verificările de mai sus se fac online, iar întâlnirile de proiect se pot ține video. Contează mai mult să ai un om de contact clar și să primești răspunsuri rapide. Dacă vrei întâlniri față în față, spune asta de la început și întreabă cum le organizează agenția.

Agenție sau freelancer?

Verificările sunt aceleași. Un freelancer poate fi o alegere bună pentru un site simplu, iar riscul principal e continuitatea. Întreabă cine preia proiectul dacă persoana nu e disponibilă și asigură-te că ai codul și conturile, la fel ca la o agenție.

E normal să plătesc avans?

Da, e o practică obișnuită. La Sync AI, avansul e de regulă 40–50% la semnarea contractului, iar restul se plătește pe etape sau la livrare. Fii atent dacă ți se cere toată suma înainte să înceapă lucrul, mai ales fără contract.

Ce fac dacă agenția actuală nu îmi dă acces la site?

Începe cu domeniul. Află din WHOIS la ce registrar e înregistrat și cere agenției, în scris, transferul pe numele firmei tale. Apoi cere exportul conținutului și al codului, în baza contractului. Dacă acesta nu spune nimic despre drepturi, discută cu un avocat înainte să construiești ceva nou pe materialele existente.